SIMONA NOJA

SIMONA NOJA

CRITICS:

Fascinanta Manon - Simona Noja

...stea a baletului vienez...in aceasta seara, a construit un personaj fascinant.Alaturi de balerinul francez Manuel Legris, marea noastra interpreta s-a intrecut pe sine in plsnul expresiei...Cocheta, capricioasa, tandra, indragostita, rasfatata, disperata, dorind cu ardosre sa-si traiasca viata din plin, Manon a gssit in Slmona Noja interpreta ideala..."
( Romania libera, Anca Florea)

Clujeanca Simona Noja, „steaua“ Operei de Stat din Viena

Numele Simona Noja (44 de ani), puţin cunoscut în Cluj, locul de unde a pornit una dintre cele mai mari artiste ale lumii, înseamnă totul când vine vorba de balet în Viena, capitala muzicii clasice. Clujeanca născută la Huedin a fost prim-balerină a Operei de Stat din Viena şi acum este directoarea şcolii de balet a instituţiei.

Ca prim-balerină de peste un deceniu la cea mai prestigioasă instituţuie muzicală din Europa, clujeanca Simona Noja a încântat oameni din toată lumea cu roluri precum cele din "Lacul Lebedelor", "Romeo si Julieta" sau "Visul unei nopti de vara". Plecată de peste 20 de ani din ţară, ea a ajuns o stea în Viena, capitala baletului clasic. La început, ea visa, ca multe fetiţe de vârsta ei, să ajungă ca Nadia Comăneci. „Există copii excepţionali care ştiu de la 9 ani ce vor să facă mai departe. Soţul meu, de exemplu. El la 9 ani ştia exact şi unde va dansa. A văzut Opera din Viena şi ştia că el va fi prim-balerin. Şi aşa a ajuns. În schimb, eu am fost copilul care a spus „Pe mine nu mă interesează baletul pentru că este extrem de obositor în comparaţie cu gimnastica”. Îmi aduc aminte că eram la şcoala de balet şi spuneam „Doamne, ce plicitisitor...”. Deci, nu poţi să ştii niciodată...“, declara artista în presa locală. A reuşit datorită disciplinei şi rigorii areleneşti Balerina spune, cu modestie, că a ajuns cunoscută în Viena doar graţie destinului. A început baletul la Cluj cu maestrul Vasile Solomon şi a fost remarcată în Statele Unite. Clujeanca a impresionat pe scene mari ale lumii: în Germania, apoi la Balsoi Teatr din Moscova şi la Opera de stat din Viena. „E un sentiment ciudat: să fii invitat să spui ceva nou unor oameni care, de fapt, ştiu tot. Răman recunoscatoare educatiei pe care am primit-o în Romania", a spus Simona Noja într-un reportaj pentru Pro TV. Fără disciplina, rigoarea şi tenacitatea tipic ardeleneşti, Simona spune ca n-ar fi izbandit într-o lume atat de exigentă ca a dansului. A facut turnee devenite legendare, în Japonia sau Chile, Italia ori Argentina, unde numele Noja stârnea ropote de aplauze. Acum, la 44 de ani, Simona conduce şcoala de balet a Operei de Stat din Viena. Invitatăde fostul ei profesor, vine des acasa, la Cluj, să-i ajute pe cei aflaţi la început de drum. Artista esta ambasadorul oraşului în încercarea de a deveni Capitală Culturală Europeană

Prim-balerina Simona Noja, aurul nostru din Ardeal

Fosta prim-balerină a Operei de Stat din Viena şi actuala directoare a Şcolii de balet din cadrul prestigioasei instituţii vieneze, Simona Noja este considerată o Nadia Comăneci a dansului artistic. Născută în Huedin şi educată la Cluj-Napoca, românca a ajuns să joace pe cele mai mari scene ale lumii. Transformarea ei într-o lebădă neagră s-a făcut însă doar prin ani şi ani de muncă, călăuziţi de focul viu al dansului şi, bineînţeles, datorită talentului său unic.

Cu o delicateţe şi o ţinută impecabilă specifică balerinelor, Simona Noja este nu doar o mare artistă, dar şi un om de o educaţie aleasă. Plecată de peste 20 de ani din ţară, vorbeşte fără cusur graiul românesc. În plus, vorbeşte alte patru limbi străine, la fel de repede şi la fel de cursiv. Modestă, aşa cum sunt toţi oamenii cu adevărat mari, Simona Noja crede că nu este un caz singular, dar recunoaşte că educaţia primită în Ardeal a pus bazele pentru tot ceea ce a urmat. Recunoscătoare faţă de toţi dascălii care au îndrumat-o în carieră, balerina este acum la rândul ei mentor şi călăuzitor pentru tinerii talentaţi care aspiră să intre în paşi de dans în elita mondială a acestei arte. Şi pentru că este aurul nostru din Ardeal, Simona Noja a fost invitată să reprezinte imaginea Clujului în cursa pentru Capitală Culturală Europeană în 2021.
Reporter: Tocmai v-aţi întors în ţară. Ce sentimente vă acaparează de fiecare dată când reveniţi acasă, în România?
Simona Noja: Sunt foarte bucuroasă că, de data aceasta, s-au concretizat şi nişte întâlniri care sper eu să fie benefice pentru elevii de la Liceul de Coregrafie (nr. red. - Liceul „Octavian Stroia”) sau pentru toţi elevii care îşi doresc să urmeze baletul. Şi mă bucur, dacă pot să contribui la descoperirea de talente pentru dans în Ardeal.
Aţi afirmat deseori că România este o mină de talente. Aţi descoperit deja copii care vor să vă calce pe urme şi au totodată talentul necesar?
Cred că talentul trebuie descoperit. Sunt foarte mulţi copii doritori. Nu ştiu însă în ce măsură reuşim noi să-i convingem să se prezinte la examenul de admitere la Liceul de Coregrafie. Părinţii trebuie să vadă destinul, educaţia şi viitorul copiilor puţin diferenţiat. Un copil la 9 ani şi jumătate nu ştie dacă vrea să devină balerin sau balerină. Dar această şansă, să facă dans un an, doi, trei, să facă ceea ce-i place şi ceea ce-i aduce bucurie, nu trebuie ratată. Este bine pentru sănătate, învaţă disciplină, învaţă respectul de sine şi intră în contact cu propriul corp într-o manieră estetică.
Ştiu copiii la vârsta de 9 ani că iubesc într-adevăr dansul? Dumneavoastră aţi simţit că acesta o să vă fie traseul în carieră?
Tocmai, că nu. Eu sunt exact exemplul că nu. Există totuşi şi copii excepţionali care ştiu de la 9 ani ce vor să facă mai departe. Soţul meu, de exemplu. El la 9 ani ştia exact şi unde va dansa. A văzut Opera din Viena şi ştia că el va fi prim-balerin. Şi aşa a ajuns. În schimb, eu am fost copilul care a spus „Pe mine nu mă interesează baletul pentru că este extrem de obositor în comparaţie cu gimnastica”. Îmi aduc aminte că eram la şcoala de balet şi spuneam „Doamne, ce plicitisitor...”. Deci, nu poţi să ştii niciodată...
Şi câtă muncă presupune? Câtă muncă a însemnat pentru dumneavoastră? Ce sacrificii, compromisuri aţi fost nevoită să faceţi pentru a creşte frumos profesional?
Educaţia prin dansul clasic te învaţă, de fapt, că doar dacă treci prin anumite obstacole creşti. Ca în basme...Trebuie să treci obstacolul acesta şi celălalt ca să ajungi la merele de aur. Dansul te învaţă această disciplină esenţială pentru întreaga existenţă şi întreaga educaţie. Eu cred că tocmai aici este secretul educaţiei. Îţi oferă şansa de a te confrunta singur cu  nişte obstacole, pe care, după ce le depăşeşti, realizezi ceva. Realizezi că ţi se datorează numai ţie acest succes.
Unde intervine rolul pedagogului? Sunteţi, la rândul dumneavoastră, formatorul viitoarelor talente. Simţiţi că aveţi această menire?
Este o întreagă filosofie despre rolul pe care dascălul îl are în formarea tinerilor. Cred că, în pedagogie, numai 30% este teorie, iar restul de 70% este caracter. Când am început să predau, ca orice ucenic în ale pedagogiei, am avut diverse temeri. Însă după ce începi şi te confrunţi cu diverse obstacole pe care oricum le ştii din trecut, ajungi la concluzia că de fapt, caracterul pedagogului este mai important decât ştiinţa lui. De-a lungul timpului, când dansam în străinătate, am avut profesori impecabili, nu le găseai niciun cusur. Însă uman, erau atât de dificili, tragici de-a dreptul. Atunci am realizat că într-adevăr caracterul meu de profesor este foarte important pentru elevii mei.
Sunteţi o profesoară severă?
Eu personal  nu cred că sunt severă. Însă, luând în considerare ce zic elevii mei, toţi cei 130 de copii, părerea lor este că sunt foarte severă.
Se spune că în dans nu contează vârsta. Pasiunea rămâne mereu vie. Aşa este?
Da, într-adevăr. Şi la şcoala din Cluj este ceva cu totul diferit. Ceea ce poate şcoala  de balet din Cluj, în comparaţie cu alte şcoli, şi din lume şi din ţară, nu poate nimeni. Ea a reuşit să nu distrugă această iubire faţă de dans. Poate sună paradoxal. Să mergi la şcoala de dans şi să-ţi distrugă iubirea pentru dans. Se întâmplă însă. Se ucide exact acea latură de speranţă, de creativitate, acel „ceva” pe care şcoala din Cluj a ştiut întotdeauna să-l conserve. Ţin minte, îmi povestea o profesoară foarte dură, foarte severă, că noi, aici în Ardeal, avem o calitate. Noi nu distrugem copiii. La sens figurat, aceasta este sarcina cea mai dificilă a unei şcoli: să cultive creativitatea lor, fără a distruge filonul de puritate care te duce mai departe.
Există în continuare o prejudecată care sălăşluieşte la noi cu referire la meseria de balerin, respectiv balerina. Pare o meserie mai puţin ... concretă?
Nu cred că în România sunt mai multe prejudecăţi faţă de profesia de dansator, balerin ca în alte ţări. Punctul dificil vine de la aspectul financiar. Este costisitor să întreţii un copil la o şcoală de balet. Dar sunt şi părinţi în România care îşi permit acest lucru. Eu la Viena am copii din România care învaţă acolo şi unde părinţii suportă toate cheltuielile. Problema este alta, părinţii copiilor trebuie convinşi. Aici intervenim noi, pedagogii.   Ştiţi, s-au făcut nişte studii, în funcţie de profesii. Şi concluzia a fost că dansatorii se situează în primele 10 procente ale populaţiei ca inteligenţă. Un dansator la 35 de ani în orice domeniu îl pui, el îţi face faţă. Pentru că are toate această experienţă care este foarte importantă pentru conturarea personalităţii.
L-aţi îndrumat şi pe fiul dumneavoastră pe acest drum....
Băiatul meu a făcut balet, era potrivit pentru profesia asta, dar a fost alta alegerea lui. El a preferat desenul şi a mers la Şcoala de Arte Plastice şi acum dă la Informatică. Nu am insistat atunci. Nu îi oblig nici pe elevii mei de la şcoală, în poziţia de director, să continue cursurile, dacă nu mai vor. Atunci nici pe fiul meu nu l-am obligat.
Veţi susţine imaginea Clujului în cursa pentru Capitală Culturală în 2020 sau 2021? Ce şanse reale are Clujul?
Eu sprijin din toată inima proiectul, dar clar este nevoie de muncă. Dar, aşa cum am spus, important nu este cultul personalităţii, ci să încercăm să lucrăm împreună. Trebuie să descoperim cum putem sluji această idee pentru Cluj-Napoca.


Pro TV online decembrie 2014
Femei in CTRL: Simona Noja, romanca pe care austriecii o considera steaua baletului clasic. Cum a ajuns sa "redea frumosul" pe cele mai prestigioase scene din lume INTERVIU EXCLUSIV
Gratie, talent, munca si multa daruire. Sunt cele patru calitati care o caracterizeaza cel mai bine pe Simona Noja, romanca pe care milioane de oameni au aplaudat-o in picioare in cele mai mari sali de balet din lume.
Tag-uri: Simona Noja
Femei in CTRL: Simona Noja, romanca pe care austriecii o considera steaua baletului clasic. Cum a ajuns sa  redea frumosul  pe cele mai prestigioase scene din lume INTERVIU EXCLUSIV

Este romanca, s-a nascut in Huedin, iar din 1995 s-a alaturat Operei de Stat din Viena ca primbalerina. A plutit pe acordurile din Lacul Lebedelor, a fost Frumoasa din Padurea Adormita si le-a adus la viata pe Carmen, Clara din Spargatorul de Nuci sau pe Mata Hari, iar oameni din lumea intreaga au recompensat-o cu aplauze si recunostiinta pentru talentul si daruirea cu care s-a prezentat pe scenele de la Teatro Colon-Buenos Aires, Opera Romana-Bucuresti, Staatstheater-Hanover, Staatsballett-München, Opera di Roma, Teatro Municipal- Santiago de Chile, Bolshoi Teatr- Moscova, Frankfurter Ballett, Stuttgarter Ballett, Semper Oper Dresden, San Carlo di Napoli, La Scala di Milano.
La 46 de ani, Simona Noja isi doreste sa se recompenseze fata de satisfactiile si bucuriile pe care i le-a oferit baletul de-a lungul vietii, astfel ca acum conduce Scoala de Balet a Operei de Stat din Viena, avand grija de starurile in devenire ale acestei activitati in care muzica si dansul se imbina intr-un moment artistic prin intermediul caruia se transmit povesti.
Cum ati descoperit baletul si de ce ati renuntat la primul vis al copilariei? Stiu ca ati inceput cu gimnastica si ca va doreati sa deveniti o noua Nadia Comaneci. 
Destin sau coincidenta! Copilul iubeste doar ceea ce cunoaste. Nadia a fost descoperita ca un talent si selectata in echipa olimpica de gimnastica de catre antrenorul Bela Karoly si echipa lui. Precum orice copil de 9 ani era normal sa cred ca as putea si eu la fel! Destinul a vrut altfel. Din fericire, parintii mei au sesizat la timp o anumita sensibilitate de ordin artistic pe care o aveam si nu doar talentul sportiv. 
Care a fost momentul ce v-a marcat viata in sens pozitiv si v-a deschis drumul spre construirea unei cariere de succes?
Aparent concursul de la Jackson, Mississippi, SUA, ar putea fi considerat ca un moment de rascruce in cariera mea…In realitate, a fost sansa intalnirii cu cativa ani inainte de concurs a unor personalitati artistice marcante.
Ati dansat pe cele mai importante scene ale lumii si ati bucurat milioane de oameni, insa in Romania nu se stiu atat de multe lucruri. Cum a evoluat cariera dumneavoasta si cu ce va ocupati acum in Viena?
Am trait mai mult de jumatate din existenta mea in strainatate… Pentru mine a fost o revelatie cand am constientizat acest adevar… In acelasi timp, am simtit/trait/gandit intotdeauna ca si o romanca. Identitatea romaneasca, ardeleneasca a fost si ramane o ancora sigura in intreaga mea existenta, in pofida integrarii altor culture in viata mea, a cunoasterii altor limbi si a sentimentului de acasa pe care il am in multe locuri din lume. Poate din acest motiv, al trairii constiente a propriei identitati, si a respectului fata de identitatea propriului copil, indiferent de origine, am fost aleasa sa conduc Academia de balet a Operei de Stat din Viena…Poate…
Care au fost cele mai importante roluri pe care le-ati avut de-a lungul timpului? A existat vreunul pe care v-ati dorit sa-l interpretati si nu ati avut ocazia? 
Am dansat intreg repertoriul clasic de balet, am lucrat cu mari coregrafi, am creat roluri nenumarate, cred ca 21 de ani in postura de primbalerina si muza pentru multi artisti au fost frumosi si suficienti…simt o gratitudine enorma. A fost momentul perfect de a permite unui nou orizont sa se manifeste in existenta mea!

http://assets.perfecte.ro/assets/perfecte/2014/11/25/image_galleries/38433/femei-in-ctrl-simona-noja_1.jpg
(arhiva personala)
Considerati ca publicul reprezinta un element definitoriu atunci cand vine vorba de reusita unui spectacol? Au existat momente in care ati avut indoieli legate drumul ales? 
Da, sunt acele momente de gratie! Momente care transforma publicul, care te autotransforma… Din fericire, momente de dubiu fata de drumul ales n-au fost niciodata. Momente de dubiu daca ma aflu in compania justa, sau cu partenerul adecvat, sau in bucata cea mai potrivita,…da.
La ce ar trebui sa se astepte copiii dornici sa faca balet, mai ales cei care isi doresc o cariera de succes? 
Baletul ca hobby poate fi practicat de oricine. Baletul ca profesie, poate si trebuie sa fie ales doar de cei talentati si apti…altfel se nasc drame. A face diferenta intre cele doua este esentiala.
Ati declarat la un moment dat ca ramaneti recunoscatoare educatiei primate de acasa. Cum v-a influentat cariera acest lucru?  
Avand in vedere longevitatea si diversitatea carierei, as zice ca influenta a fost una de bun augur.
La ce va duce gandul cand va ganditi la balet?
La aspectul sublim al cunoasterii acestei existente.
Exista vreun mit despre balet pe care ati vrea sa-l spulberati? 
Da, si anume ca balerinele danseaza doar cu picioarele. Un artist balerin danseaza mai departe de propriul sau trup, cum atat de frumos spunea Judith Jamison, el danseaza spirit!
Se spune despre Romania ca este o tara cu oameni talentati. Ati avut ocazia sa colaborati cu tineri pasionati de balet?
Da si din fericire mai sunt cateva milioane.
http://assets.perfecte.ro/assets/perfecte/2014/11/25/image_galleries/38433/femei-in-ctrl-simona-noja_2.jpg
(arhiva personala)
Ce ii diferentiaza pe romani de celelalte popoare? Cu ce idee v-ar placea sa ramana copiii dumneavoastra despre tara?
Ca o tara cu oameni profunzi, talentati si care pot face fata oricarei situatii!
Regretati ca nu ati reusit sa va afirmati in tara? De fapt, aveti vreun regret in cei peste 30 de ani de cand ati descoperit baletul? 
In viata mea cuvantul regret nu face parte din vocabular.
Cum a fost trecerea de la sala de spectacol la sala de antrenament, alaturi de copii? Am ascultat intr-un interviu cum elevii dumneavoastra va numeau “cea mai buna directoare”. 
A fost extrem de neasteptat sa descopar ca pot sa am aceleasi satifactii si ca profesor ca si primbalerina si ca nu doar eu imi ascult si urmez  propria mea  filosofie, ci si altii!
Ce sfaturi le dati copiilor care vor sa faca balet? Dar parintilor care privesc cu suspiciune o asemenea alegere?
Oferiti copiilor sansa, lasati-i pe ei singuri sa decida. Aveti incredere in alegerea lor! Ei vin din viitor si stiu mai mult decat credem noi!
Cum arata o zi obisnuita din viata dumneavoastra? Ce va place sa faceti in timpul liber? Si mai ales, cum va simtiti in postura de mama? 
Mai multe programe care functioneaza in paralel, la mare viteza: 
- Hotarari existentiale pentru propria familie, pentru alti 200 de copii si circa 30 de adulti
- Cautare de optimizare a eficientei pedagogice in balet
- Sprijin si imbold pentru toti cei care urmeaza calea cunoasterii prin arta baletului
- Actualizare a noutatilor in dezvoltarea personalitatii si sigurantei copiilor
- Contemplarea frumosului in natura si in om
- Sinteza esentialului din noianul de informatie
- Bucuria de a avea acces la viitor prin proprii mei copii si prin elevii mei
- Luxul de a face ceea ce am dorit dintotdeauna
Care ar fi cele trei lucruri pe care ar trebui sa le stie oamenii despre omul Simona Noja? 
Ca om traiesc frumosul
Ca artist redau frumosul
Ca pedagog, creez frumosul de maine
Cu ce imagine v-ar placea sa ramaneti in amintirea admiratorilor?
Ca inspiratie catre perfectiune
Exista un joc "Ce-ar fi daca ar fi ... " in care participantii aleg o persoana care urmeaza sa fie ghicita de cine care pune doar intrebari de tipul "Ce ar fi persoana respectiva daca ar fi ... ". M-am gandit sa inlocuim acea persoana cu dumneavoasta, daca sunteti de acord. 
Ce ar fi Simona Noja daca ar fi o planta?
Un bambus
Ce ar fi Simona Noja daca ar fi un gen de muzica?
O simfonie
Ce ar fi Simona Noja daca ar fi un animal?
Delfin
Ce ar fi Simona Noja daca ar fi un oras?
Cluj-Napoca
Ce ar fi Simona Noja daca ar fi o carte?
O carte de poezii japoneze
Ce ar fi Simona Noja daca ar fi o culoare?
Curcubeu
Ce ar fi Simona Noja daca ar fi un sentiment?
Gratitudine

La avion, Buenos Aires, septiembre 2000
UNA LECCION DE COREOGRAFIA


„ Simona Noja es una bailarina de honda expresion y excelenta tecnica.El creador de esta pieza monumental le dio facetas variadas que asmismo se retlgjan en Io que tiene que bailar.Esmeralda se deslumbra con la fisonomia y personalidad de Phoebus, con quien tiene un torrido v magnifico pas de deux. Este se convertira luego en un trio, cuando Frollo, que los ha descubierto en su refugio, acuchilla al capitan.Hay enorme lirismo en las que representa con Quasimodo. Noja sabe imponer et temperamento de su pape], que non es et de una mujer de la calle.Es sensual y en toda su interpretation; para la cual Petit eligio et neoclasico, se la ve ardiente y erotica, pero selectiva. Es ella la que impone las reglas y la que ira con quien desea. En los solos se ve su temperamento y, cuando baila con los Ires personajes masculinos se desdobla en distintas facetas segun lo que cada hombre le provoca."
Silvia Gsell


El Cronista


"La actuation de Simoha Noja, de la Opera de Viena, como Esmeralda; agrado sin deslumbrar. Noja bailo con elegancia, con una coregrafia muy fluida. Si bien se hubiera esperado un amayor sensulidad por la carga erotica que tiene esta rol, la extremada femineidad que emana de la figura y uha linea perfecta otorgaron el equilibrio necesario entre expresion v tecnicismo."
Graeiela Morgenstern

El Pais ,19 septiembre 2000
EL FESTIVAL DE BALLET DE MIAMI CIERRA CON UNA GALA CLASICA


...los vieneses Simona Noja ). Christian Rovny volvieron a robar la hoche con Beethoven Opus 73, de Zanella."
Rouer Salas


El Nuevo Iierald


LA MEJOR EDICION DEL FESTIVAL INTERNATIONAL DE BALLET DE MIAMI
„El sabado trajo a una de las figuras mas carismaticas de este festival: la rurnana Simona Noja estrella del ballet de la Opera de Viena (Austria). Desde su primera aparicion en Beethoven Opus 73 ella conquisto al publico con su limida ejecucion y su divertida sensualidad." Orlando Taquechel

SPECTACULOS,   22.11.2001

Debut de " El Corsario" en Chile
Exceptional fue la actuacion de la aclamada bailarina nnnana Simona Noja, primera fieura del ballet de la Opera de Viena, protagonista de ests creacion, en la presentacion del elenco international del Teatro Municipal.
Fernando Valenzuela Lagos

El Mercurio , 19.11.2001

Revive "El Corsario"
La pareja protagonica( Medora y Conrad) dio uns hermosa vision de los personajes a traves de uns tecnica impecabile y brillante.Ella, con gracia y seguridad, perfectos equilibrios y un notable e ingrav1do salto.

Virginia Hellman

„ALLES WALZER“

   „In prima linea va lodato il talento mozzafiato della rumena Simona Noja, etoile della Compagnia  Viennese dalla fisicita tagliente e dalla vibrante intensita espressiva.”            
“Corriere del Mezzogiorno”  Napoli - 4.05.03 - Paola de Simone

      “Tradizione e innovazione, con due protagonosti di eccezione:Simona Noja e Giuseppe Picone, molto affiatati nel passo a due finale…Rumena …Simona Noja, ha delle qualita veramente eccezionali; al di la della belleza delle sue linee sinuose e di una tecnica limpida, ha una forte personalita e un fascino interiore.”
“Roma” - 4.05.03  -Elisabetta Testa 

Danza & Danza, maggio 2001

AL NIASSIMO DI PALERMO LA CONSEGNA DEI PREMI  DANZA 2000&2001
,. Simona Noja ... conferma le sue qualita di artista sensibile e versatile interpretando un vastissimo repertorio che dai clasici dell' Ottocento, arriva ai dance drainas del Novecento ( coino la perversa e sensuale caratterizzazione della Manon di MacMillan fino ai balletti di scuola neoclassica e postclassica nei quali puo tnettere in evidenza una tecnica forte e rigurosa ... Particolannente importante il sodslizio creativo con Rensto Zanella che per lei rimonta alcuni suoi titoli (Mata-Hari), ma soprattutto crea alcuni ruoli che ne esaltano la msturita artistica, da If ôl fgang Amade alla Cenerentola di Strauss, con cui si imposta all'attenzione della critica italiana."

Mario Pasi

Danza & Danza, maggio 2001

AL NIASSIMO DI PALERMO LA CONSEGNA DEI PREMI  DANZA 2000&2001
,. Simona Noja ... conferma le sue qualita di artista sensibile e versatile interpretando un vastissimo repertorio che dai clasici dell' Ottocento, arriva ai dance drainas del Novecento ( coino la perversa e sensuale caratterizzazione della Manon di MacMillan fino ai balletti di scuola neoclassica e postclassica nei quali puo tnettere in evidenza una tecnica forte e rigurosa ... Particolannente importante il sodslizio creativo con Rensto Zanella che per lei rimonta alcuni suoi titoli (Mata-Hari), ma soprattutto crea alcuni ruoli che ne esaltano la msturita artistica, da If ôl fgang Amade alla Cenerentola di Strauss, con cui si imposta all'attenzione della critica italiana."

Mario Pasi

Danza & Danza 2001

"Noja, grande Cenerentola"                                                          -
"...e la Grete di Simona Noja a sorprendere per la pulizia della sua danza e la sincerita della sua sfaccettata interpretazione."

Mario Pasi

„SCHWANENSEE“

    „ Simona Noja apparait royale, la grace ailee et la purete personnifiees ; ses arabesques, ses equilibres parfaits, l’ondulation de ses bras, ses inclinations de tete semblent si harmonieusement surnaturels et troublants!... liane d’une flexibilite stupefiante…”
“DANSE” Novembre, 2003 – S.Milley

“SLlINGERLAND “

       “Les deux danseurs, magnifiques, sont a fois totalment present et totalment absents.Plus ils s’agitent, plus ils se dissolvent dans l’espace, en un patchwork colore et plein de vie…Dansez Forsythe est un hymne au movement, a la vitesse, a une dialectique audacieuse et intrasigeante des corps avec l’espace et les sons, et Simona Noja et Giuseppe Picone enchainent variations virtuoses et pas de deux endiable, comme un defi a leur “ formation” pour le frisson de la vitesse et de la velocite.”
“DANSE”  Novembre, 2003 – J.Frilley

"MANON"

Le public viennois a fait une longue ovation a cette distribution de Manon: la belle Simona Noja,etoile du Ballet de Vienne, et Manuel Legris, etoile de l'Opera de Paris, artiste invite, ont forme un nouveau " couple choregraphique" qui fera date ... Ils ont danse et interprete le Chevalier Des Grieux et Manon avec une authenticite et une sensibilite a fleur de peau, entrainant avec leur fraicheur et leur jeunesse toute la troupe dans un elan frenetique jusqu'au drame final...Simona Noja a la technique parfaite et nuancee, campe une Manon delicieusement touchante d'ingenuite quand elle arrive avec son frere Lescaut, s'identifiant profondement au personnage lorsqu'elle rencontre Des Grieux et qu'elle repond intensement a son amour passionne, puis se laissant entrainer presque maigre elle vers la descente aux enfers du jeu, de l'argent vole, de la prostitution. On souffre et on pleure avec eux tant leur jeu intense de verite."
(Ballet Conservatoire, Sylviane Milley)

“La fille mal gardee”
( List und Liebe)      

    „Simona Noja als Lise ist nicht nur erstklassige Spitzentänzerin, sondern überzeugende Akteurin mit Charakter, störrisches Mädchen, dass voll Elan ihren Willen durchsetzt.“
„Standard“  -23.12.02  - Ursula Kneiss

      „...die beinah aristokratische und graziöse  Reife der Simona Noja...“
„Neue Merker“  27.12.02  - N.A.W.

     „ Simona Noja debütiert als bezaubernde Lise, die durch O.Lancasters idyllisch-naive Landschaft des frühen 19.Jahrhunderts tändelt, flattert, turtelt, schwebt...“
„Kronen Zeitung“   24.12.02.- Karlheinz Roschitz

„ROMEO UND JULIA“ 

  „Diese nicht geplante  Tänzer-Koppelung  Malakhov mit Noja sollte zu  einer wahren Sternstunden-Vorstellung mutieren, denn da redeten zwei grosse Gestalter ganz natürlich und fliessend in der selben Tanz- und Körpersprache, da herrschte eine kaum glaubliche Harmonie im Ausdruck und trotzdem  knisterte es vor Spannung.Überragende Persönlichkeiten waren in Rollen geschlüpft, denen sie wie eine zweite Haut passten.“
„DIE   BÜHNE “  10.02.03 – N. A. Weinberger

Sun - Sentinel, South Florida - September 19, 2000
CLASSICS, NEW WORKS BLEND IN BALLET FEST


,; The heroine of the evening, though, turned out to be Simona Noja of die Vienna State Opera Ballet. Noja and her partner ... revealed in Zanella' s Beelhothoven Opus 73 a deliciously animated reflection on what drives dancers, a perfect conunentary for festi%fals, where style often takes precedence over substance."

Guillermo Perez